Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor — Legea nr. 169/2026 — se aplică de la 25 august 2026, la cincisprezece zile de la publicarea în Monitorul Oficial (art. 575 alin. (1)). O cerere de autorizație de construire depusă astăzi se rezolvă după regulile din acest cod.
Prima piesă a dosarului este cererea însăși, pe un format standard stabilit prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Restul sunt actele care arată pe ce drept construiești, proiectul pentru autorizarea construirii și avizele cerute prin certificatul de urbanism. Codul le enumeră pe toate într-un singur articol, iar enumerarea începe cu o formulare care contează: „cuprinde cel puțin următoarele”.
Ce acte îți trebuie pentru autorizația de construire
Articolul 262 alin. (1) enumeră treisprezece piese, de la lit. a) la lit. m). Este un minim legal, nu o listă închisă.
(1) Documentația depusă în vederea emiterii autorizației de construire cuprinde cel puțin următoarele: a) cererea în vederea emiterii autorizației de construire, al cărei format standard este stabilit prin ordin al ministrului responsabil în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor; b) extrasul de plan cadastral actualizat nu mai vechi de 30 de zile și extrasul de carte funciară actualizat nu mai vechi de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel, și, după caz, actele în copie conformă cu originalul care atestă dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept real sau de creanță care permite construirea de către solicitant sau actele care atestă deținerea unui alt drept în baza căruia titularul acestuia poate solicita emiterea unei autorizații de construire, în condițiile prevăzute de art. 248 . Certificarea conformității cu originalul se efectuează de către titularul dreptului real prin semnarea olografă a fiecărei pagini a actului sau prin semnare electronică certificată, după depunerea dovezii privind achitarea taxelor aferente autorizației de construire și a taxei de timbru arhitectură, dacă este cazul. În situația în care proprietarul este confirmat prin extrasul de carte funciară și este același care solicită emiterea autorizației de construire, nu este necesară prezentarea unor documente suplimentare care să ateste proprietatea; c) dovada privind luarea în evidență a proiectului de către Ordinul Arhitecților din România, în cazul clădirilor; d) proiectul pentru autorizarea construirii; e) documentații complementare necesare pentru obținerea, prin intermediul Comisiei de acord unic, a acordurilor și avizelor, dacă este cazul; f) punctul de vedere sau actul administrativ al autorității publice competente pentru protecția mediului, în cazul în care a fost solicitată evaluarea, și acordul de mediu, dacă este cazul; g) alte avize și acorduri conform certificatului de urbanism pentru construire; h) expertiza tehnică sau raportul de expertiză tehnică preliminară privind influența asupra vecinătăților pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate și/sau documentațiile necesare punerii în siguranță a clădirilor învecinate, dacă este cazul; i) proiectul pentru acordul/autorizația administratorului drumului aferent lucrărilor executate pe domeniul public la infrastructura tehnico-edilitară și a căilor de acces existente în zonă, dacă este cazul; j) devizul general pentru obiectivul de investiții; k) durata de execuție și valoarea obiectivului de investiție; l) referate de verificare a proiectului pentru autorizarea construirii, în conformitate cu dispozițiile prezentului cod, întocmite de verificatori tehnici atestați, pentru cerințele fundamentale aplicabile, după caz; m) declarație pe propria răspundere, în cazul în care pentru anumite avize/acorduri se invocă acordarea tacită prin care beneficiarul declară că nu a primit solicitare de clarificare, completare sau modificare, aviz cu sau fără condiții ori adresa de respingere, după caz, înaintea împlinirii termenelor prevăzute la art. 269 .
Cine întocmește documentația și cine răspunde pentru ceea ce a proiectat sunt tot în articolul 262, la alin. (2) și alin. (3):
(2) Documentațiile necesare în vederea emiterii autorizației de construire se elaborează de către colective formate din arhitecți și ingineri de diferite specialități, în funcție de specificul lucrărilor.
(3) Elaborarea documentației necesare în vederea emiterii autorizației de construire de către persoanele prevăzute la alin. (2) angajează răspunderea acestora pentru părțile pe care le-au proiectat.
Ce scrii în cererea de autorizație de construire
Cererea are articolul ei — art. 263 — și acesta nu are alineate: este un singur bloc, urmat de douăsprezece litere, de la a) la l).
Cererea în vederea emiterii autorizației de construire cuprinde cel puțin următoarele: a) datele de identificare ale solicitantului sau ale împuternicitului, dacă este cazul; b) menționarea dreptului real sau a altui drept în baza căruia se realizează solicitarea; c) numărul, data și emitentul certificatului de urbanism; d) localizarea amplasamentului și suprafața supusă lucrărilor, datele de identificare a imobilului/imobilelor pe suprafața căruia/cărora se vor realiza lucrările; e) datele de identificare ale proiectantului autor al proiectului și ale arhitectului elaborator, cu menționarea codului de identificare TNA, după caz; f) specificarea tipului de lucrare propusă a fi executată; g) informații privind proiectul propus – suprafețe, indicatori urbanistici, funcțiuni, regim de înălțime, înălțimi maxime, regimul de aliniere și amplasare față de limitele terenului; h) solicitarea autorizării organizării lucrărilor de execuție, dacă solicitantul optează pentru autorizarea acestora concomitent cu lucrările de construire; i) servituți aplicabile; j) valoarea lucrărilor supuse autorizării, calculată ca totalitatea cheltuielilor estimate prin devizul general pentru realizarea lucrărilor de construcții și instalații – montaj fără TVA, și, după caz, a lucrărilor de construcții și instalații aferente organizării de șantier; k) durata de execuție și valoarea obiectivului de investiție; l) datele de identificare ale verificatorilor de proiecte pe diverse specialități.
Formularele în vigoare sunt cele aprobate prin Ordinul nr. 975 din 25 august 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 august 2026.
Cine face proiectul și de ce nu poți începe lucrările doar cu DTAC
Piesa de proiectare din dosarul de autorizare este căutată frecvent sub acronimul DTAC. În codul în vigoare ea poartă alt nume — proiectul pentru autorizarea construirii — care este chiar denumirea articolului 264.
Proiectul pentru autorizarea construirii se elaborează, se însușește și se semnează de colective tehnice de specialitate, iar participarea unui arhitect cu drept de semnătură obținut în condițiile legii este obligatorie (art. 264 alin. (1) și alin. (8)). Conținutul-cadru este cel prevăzut în anexa nr. 2 la cod, iar pentru gospodăriile unifamiliale din mediul rural, cel din anexa nr. 3 (alin. (3) și alin. (4)).
Autorizația nu este ultima piesă de proiectare. Art. 264 alin. (5) spune ce urmează după ea, iar alin. (6) ce se întâmplă dacă lucrările încep fără:
(5) Proiectul pentru autorizarea construirii se dezvoltă și detaliază din punct de vedere tehnic ulterior emiterii autorizației de construire, prin proiectul tehnic de execuție, pe baza căruia este permisă începerea executării lucrărilor de construire.
(6) Începerea lucrărilor de construire în absența proiectului tehnic de execuție este interzisă, cu excepția situațiilor în care prezentul cod dispune altfel.
Acesta este și răspunsul la întrebarea „se poate construi doar cu DTAC”: începerea lucrărilor în absența proiectului tehnic de execuție este interzisă, în afara situațiilor în care codul însuși dispune altfel.
Ce avize îți cer și cine decide lista
Lista avizelor nu ți-o alegi tu și nu este aceeași pentru toate lucrările. Potrivit art. 266 alin. (1), ea se stabilește în funcție de amplasare, complexitate, grad de risc și tipologia lucrării, și ajunge la tine prin certificatul de urbanism:
(1) Lista avizelor și acordurilor necesare emiterii autorizației de construire și executării lucrărilor de construcții se stabilește în funcție de amplasarea, complexitatea, gradul de risc asociat și tipologia lucrării de construire și se aduce la cunoștința solicitantului autorizației de construire prin intermediul certificatului de urbanism.
Articolul continuă la alin. (2) cu o enumerare a avizelor și acordurilor care pot intra în această listă, iar la alin. (4) cu o regulă care privește autoritatea, nu solicitantul:
(4) Avizele și acordurile incluse se solicită prin raportare la tipul de lucrări necesare realizării construcției, fiind interzisă solicitarea de avize/acorduri care nu au temei legal și tehnic în raport cu obiectul lucrărilor de construire.
Ce avize îți sunt cerute pentru lucrarea ta scrie în certificatul de urbanism pentru construire, iar apoi ele intră în dosar ca piesă distinctă (art. 266 alin. (1); art. 262 alin. (1) lit. g)).
Avizele obținute la faza de plan urbanistic zonal, individual sau ca aviz unic integrat, rămân valabile la faza de autorizare a construirii dacă emitentul nu a precizat în aviz necesitatea revenirii la faza următoare a investiției (art. 266 alin. (6)).
Pe lângă avize, dosarul poate cere documentații complementare — studii de specialitate, autorizații sau avize specifice, cerute tot prin certificatul de urbanism (art. 265 alin. (1)):
(1) Documentațiile complementare includ studii de specialitate, autorizații sau avize specifice, solicitate prin certificatul de urbanism pentru construire, a căror elaborare sau obținere se află în responsabilitatea solicitantului autorizației de construire.
Enumerarea documentațiilor complementare din art. 265 alin. (2) este dată de cod „fără ca enumerarea să fie limitativă”.
Cât durează: 30 de zile, sau până la 7 zile lucrătoare în regim de urgență
Termenul de emitere este dat de art. 273 alin. (1) și curge de la depunerea documentației complete:
(1) În termen de maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete necesare emiterii autorizației de construire, autoritatea administrației publice competentă potrivit legii emite autorizația de construire.
Același articol prevede la alin. (2) o excepție, la solicitarea beneficiarului:
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , la solicitarea beneficiarilor, autorizațiile de construire se emit în regim de urgență în termen de până la 7 zile lucrătoare. În această situație autoritatea publică locală poate percepe o taxă specială conform art. 484 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Autorizația de construire poate fi transmisă solicitantului în format digital și prin intermediul Ghișeului unic național.
Unitățile de măsură sunt diferite și diferența contează: 30 de zile calendaristice pentru termenul obișnuit, până la 7 zile lucrătoare pentru regimul de urgență.
Regimul anterior, pentru fapte de până la 24 august 2026. Termenul de emitere era dat de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/1991:
(1) Autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care cuprinde, în copie, următoarele documente:
Legea nr. 50/1991 a fost abrogată la 25 august 2026, prin art. 576 alin. (3) din Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Ce se întâmplă dacă primăria respinge cererea
Art. 275 alin. (1) prevede atât respingerea, cât și condiționarea emiterii, cu motivele pentru care pot interveni:
(1) Autoritățile administrației publice competente potrivit legii pot respinge emiterea autorizației de construire sau pot condiționa emiterea acesteia de modificarea soluției propuse și refacerea proiectului pentru autorizarea construirii în cazul în care soluția propusă nu respectă reglementările urbanistice aprobate, prevederile avizelor/acordului unic sau încalcă prevederile prezentului cod.
O respingere nu este o comunicare informală. Este un act administrativ, iar alin. (2) spune ce trebuie să cuprindă acel act:
(2) În cazul respingerii solicitării de emitere a autorizației de construire, autoritățile publice competente emit actul administrativ de respingere a solicitării de autorizare, prezentând motivele de drept și de fapt care au condus la respingerea solicitării de autorizare.
Pentru autorizația de desființare, alin. (3) adaugă un motiv de refuz propriu:
(3) Autorizația de desființare poate fi refuzată dacă lucrarea avută în vedere este de natură să compromită protecția sau punerea în valoare a patrimoniului natural și/sau cultural.
Articolul 275 stabilește temeiurile respingerii și obligația de motivare. Nu stabilește un termen și nici o cale de contestare.
După ce iei autorizația: cât e valabilă, când o pierzi, ce faci dacă schimbi proiectul
Termenul de valabilitate și extinderea pe durata de execuție — art. 309 alin. (1) și alin. (2):
(1) Autorizațiile de construire și desființare sunt valabile pentru un termen de 3 ani de la data emiterii.
(2) Termenul de valabilitate prevăzut la alin. (1) se extinde pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzută prin autorizație, începând cu data începerii lucrărilor înștiințată autorității administrației publice care a emis autorizația de construire.
Valabilitatea se poate suspenda o singură dată, pentru cel mult 12 luni (art. 309 alin. (4)).
Tot art. 309 conține două alineate care nu spun același lucru despre prelungire — alin. (5) și alin. (6):
(5) Prelungirea termenului de valabilitate a autorizațiilor prevăzut la alin. (1) este interzisă, indiferent de motivele care au condus la necesitatea solicitării prelungirii. În termenul de valabilitate al autorizațiilor, solicitantul autorizației are dreptul de a începe lucrările autorizate sau poate solicita o autorizație de modificare.
(6) În cazul justificat în care lucrările de construcții nu pot fi finalizate conform duratei de execuție stabilite prin autorizație, inițiatorul proiectului poate solicita autorității emitente prelungirea valabilității autorizației cu cel puțin 15 zile înaintea expirării acesteia, situație în care prelungirea valabilității autorizației se acordă pentru o perioadă de cel mult 12 luni.
Durata de execuție are propria regulă de prelungire, la art. 310 alin. (5):
(5) În cazul în care lucrările de construcții nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorității emitente prelungirea duratei de execuție cu cel puțin 15 zile lucrătoare înaintea expirării acesteia. Prelungirea duratei de execuție se acordă o singură dată și pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni, cu achitarea unei taxe de 30% din valoarea taxei inițiale.
Autorizația se pierde prin neînceperea lucrărilor în termen, prin nefinalizarea în durata de execuție fără prelungire cerută, sau dacă executarea este suspendată peste 24 de luni (art. 310 alin. (1), (2) și (3)).
Dacă tema lucrărilor autorizate se schimbă, titularul cere o autorizație de modificare — art. 293 alin. (1):
(1) În cazul în care survin modificări de temă privind lucrările de construire autorizate, care conduc la necesitatea modificării autorizației de construire, titularul autorizației de construire are obligația solicitării emiterii unei autorizații de modificare.
Întrebări frecvente
Cât durează autorizația de construire?
Maximum 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete necesare emiterii autorizației de construire (art. 273 alin. (1)).
Se poate obține în regim de urgență?
Da, prin excepție și la solicitarea beneficiarului, în termen de până la 7 zile lucrătoare. În această situație autoritatea publică locală poate percepe o taxă specială conform art. 484 din Legea nr. 227/2015 (art. 273 alin. (2)).
Se poate construi doar cu DTAC?
Nu. Proiectul pentru autorizarea construirii se dezvoltă și se detaliază tehnic, ulterior emiterii autorizației, prin proiectul tehnic de execuție, iar începerea lucrărilor în absența acestuia este interzisă, cu excepția situațiilor în care codul dispune altfel (art. 264 alin. (5) și alin. (6)).
Cât e valabilă autorizația de construire?
Trei ani de la data emiterii, iar termenul se extinde pe toată durata de execuție a lucrărilor prevăzută prin autorizație, începând cu data începerii lucrărilor înștiințată autorității emitente (art. 309 alin. (1) și alin. (2)).
Se poate prelungi autorizația de construire?
Codul are pe această întrebare două alineate care nu spun același lucru: alin. (5) al art. 309 prevede că prelungirea termenului de valabilitate este interzisă, iar alin. (6) al aceluiași articol prevede că, în cazul justificat în care lucrările nu pot fi finalizate conform duratei de execuție, prelungirea valabilității se acordă pentru cel mult 12 luni. Separat de ele, durata de execuție se poate prelungi o singură dată, pentru cel mult 12 luni, cu achitarea unei taxe de 30% din valoarea taxei inițiale (art. 310 alin. (5)).
Primăria îmi poate cere orice aviz?
Avizele se solicită prin raportare la tipul de lucrări necesare realizării construcției, fiind interzisă solicitarea de avize sau acorduri care nu au temei legal și tehnic în raport cu obiectul lucrărilor de construire (art. 266 alin. (4)).
Întocmim și depunem dosarul autorizației de construire pentru proiecte din București și Ilfov: citim ce cere certificatul de urbanism, strângem avizele trecute în el, lucrăm cu proiectantul pentru piesele din art. 262 și urmărim dosarul până la emitere.
Dacă ai un teren și un proiect și vrei să știi ce îți lipsește din dosar înainte să îl depui, scrie-ne sau sună-ne. Formularul de mai jos ajunge direct la noi și îl poți completa cu numărul certificatului de urbanism, dacă îl ai deja.